TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ŞI DE COMUNICARE UTILIZATE ÎN LOGISTICĂ

Transcription

1 TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE ŞI DE COMUNICARE UTILIZATE ÎN LOGISTICĂ Rodica Cucoară, studentă Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor Rezumat: Tehnologiile informaţionale sunt tot mai mult utilizate în domeniul logisticii atât pentru a facilita colaborarea între partenerii unui supply-chain, cât şi pentru a ajuta firmele individuale în păstrarea şi analiza datelor, respectiv în luarea unor decizii manageriale privind logistica proprie. Utilizarea softurilor informatice este asociată în literatura de specialitate creşterii performanţelor firmelor care le implementează. Prezentul studiu vizează identificarea principalelor softuri utilizate în logistică şi formularea unor ipoteze privind impactul prezent şi viitor al utilizării acestora. Cuvinte cheie: logistică, managementul lanţului de aprovizionare, tehnologii informaţionale şi de comunicare 1. Introducere În cel mai răspândit înţeles, logistica este definită prin prisma celor şapte potriviri: produsul potrivit, în cantitatea potrivită, în condiţii potrivite, la locul potrivit, la timpul potrivit, clientului potrivit, cu un costul potrivit. Aceste potriviri se pot realiza însă cu mai mult succes prin aplicarea unui management la nivelul întregului supplychain. Conform definiţiei actuale a Consiliului de Management al Logisticii logistica este o parte a activităţilor unui lanţ de aprovizionare (supply-chain). Ea se referă la procesul de planificare, implementare şi control al fluxului şi depozitării eficace şi eficiente a produselor, serviciilor şi informaţiilor necesare, de la punctul de origine la punctul de consum, în scopul satisfacerii cerinţelor clienţilor 40. Logistica devine o sursă de diferenţiere prin intermediul serviciilor oferite (respectarea termenelor, conformitatea comenzilor, capacitatea de asigurare a logisticii inverse, servicii post-vânzare etc.) 41, iar diversificarea activităţilor sale presupune implicit administrarea cu o atenţie sporită a tuturor operaţiunilor care au loc. Scopul final al acestor demersuri este crearea şi menţinerea unui avantaj competitiv de lungă durată prin creşterea valorii oferite clientului, cu efecte benefice asupra profitabilităţii 42. Pentru a face faţă provocărilor care îi sunt lansate, se impune necesitatea găsirii unor soluţii complexe, care să permită sporirea eficacităţii proceselor pe care le gestionează, creşterea flexibilităţii, şi integrarea cu celelalte funcţii ale organizaţiei. In acelaşi timp, un interes aparte se acordă managementului lanţului de aprovizionare 43. Acesta vizează atât integrarea internă, cât şi externă, ultima având drept fundament fluxurile de informaţii generate între organizaţiile partenere şi accesarea în comun a unor informaţii capabile să contribuie la intercorelarea strategiilor şi operaţiunilor participanţilor la fluxurile de produse şi servicii din lanţul de aprovizionare Beneficiile implementării tehnologiilor informatice în logistică Lucrare premiată cu Premiul Special Olimpiada Naţională a Economiştilor în Formare - Ediţia a IX a 2014 Secţiunea: Management; Subsecţiunea: Licenţă, mai 2014, Târgu-Jiu Sistemele informaţionale adecvate s-au dovedit a avea o contribuţie semnificativă asupra activităţilor logistice, asociindu-şi efecte precum utilitatea şi uşurinţa în utilizare 45, facilitarea relaţionării dintre partenerii 40 Council of Supply Chain Management Professionals, Supply Chain Management. [online] disponibil pe: < [accesat la 24 martie 2014] Carol C. Bienstocka, Marla B. Royne, Dan Sherrell, Thomas F. Stafford, An expanded model of logistics service quality: Incorporating logistics information technology, Int. J. Production Economics, 113 (2008), p Peter Buxmann, Anette von Ahsen, Luis Martín Díaz, Kristina Wolf, Usage and evaluation of Supply Chain Management Software results of an empirical study in the European automotive industry, Information Systems Journal 14 (2004), p Peter Buxmann et alt., op. cit., p Viswanath Venkatesh; Fred D. Davis, A Theoretical Extension of the Technology Acceptance Model: Four Longitudinal Field Studies, Management Science, Vol. 46, No. 2 (Feb., 2000), p.186 ~ 19 ~

2 lanţului de aprovizionare, posibilitatea automatizării multor activităţi logistice de rutină, astfel încât să permit managementului de la nivelul departamentului de logistică să se concentreze pe mai mult pe aspectele strategice ce ţin de managementul logisticii 46. Dornier şi Fender 47 subliniază că unul dintre principiile care ar trebui avut în vedere în procesul de negociere dintre producător şi distribuitor este orientarea asupra unor criterii mai diverse, printre care: automatizarea procedurilor, continuitatea lanţului logistic. Tehnologiile informatice şi sistemele de comunicare, cu rol de a transforma datele în informaţii 48, au schimbat modul de abordare şi de luare a deciziilor 49, generând un impact pozitiv asupra eficienţei şi eficacităţii managementului fluxurilor de produse şi asupra relaţiilor cu partenerii din lanţul logistic. Rezultatele implementării cu succes a tehnologiilor de informare şi comunicare în managementul logisticii determină posibilităţi de creştere a vitezei fluxurilor fizice şi informaţionale 50 (care vizează accesul la informaţii, colectarea, procesarea şi comunicarea datelor), a rapidităţii cu care reacţionează lanţul de aprovizionare la comenzile primite, a capacităţii de distribuţie, a calităţii serviciului către client 51 şi efecte de reducere a erorilor de manipulare a datelor. Pe de altă parte, beneficiile se extind asupra diminuării costului activităţilor logistice, îmbunătăţirea productivităţii, o mai bună utilizare a resurselor 52, monitorizarea stocurilor, pentru a îmbunătăţi utilizarea activelor de transport şi de depozitare de care dispune firma, precum şi eliminarea dublării eforturilor în desfăşurarea diferitor activităţi logistice pentru firmele clienţi cu care colaborează 53. Un flux integrat de informaţii între clienţi şi furnizorii pot uşura sarcina de echilibrare a cererii şi a ofertei în întreaga reţea a lanţului de aprovizionare 54, adoptarea unei tehnologii informatice avansate la nivelul lanţului de aprovizionare poate asigura o coordonare mai bună şi o reducere a costurilor de tranzacţie dintre parteneri 55. Toate aceste rezultate duc în consecinţă la sporirea performanţelor financiare ale întreprinderii şi partenerilor din supply-chain 56, la creşterea competitivităţii 57, întrucât firmele care oferă servicii de logistică mai bune la un cost mai mic pot avea un avantaj competitiv faţă de concurenţii lor Tipologia tehnologiilor informaţionale şi de comunicare utilizate în logistică Sistemul informaţional logistic (LIS Logistics Information System) reprezintă componenta funcţională a tehnologiilor informatice utilizate în logistică. Un LIS eficient facilitează fluxul adecvat de informaţii între gestiunea stocurilor, depozitare şi transport necesare asigurării unui nivel ridicat al serviciului către clienţi. Capacitatea de a optimiza costurile logistice şi nivelul serviciilor este afectată de sistemul informaţional logistic al firmei şi al partenerilor săi. 59 Din punct de vedere al complexităţii, tehnologiile informatice utilizate în logistică de către firme pentru a îşi îmbunătăţi competitivitatea pot fi clasificate în următoarele categorii: Tehnologii utilizate la nivel operaţional pentru gestiunea diverselor activităţi logistice, Sisteme informatice integrate, compuse dintr-o serie de module care sunt destinate diverselor departamente ale întreprinderii. Tehnologii de comunicare/ platforme adoptate de marile lanţuri de distribuţie sau de companiile partenere ale lanţului de aprovizionare. 46 Benjamin and Wigand, 1995; Handfield and Nichols, 1999 apud Carol C. Bienstocka et alt., op. cit., p Philippe-Pierre Dornier, Michel Fender, La logistique globale et le supply chain management. Enjeux principes exemples, ediţia a2-a, Groupe Eyrolles, 2007, p Introna, L.D., The impact of information technology on logistics, International Journal of Physical Distribution & Logistics Management, 21(5), (1991). p John Wiley; Sons, Inc., Impacts of IT on Organizations, Individuals and Society, [online] disponibil pe: [accesat la 6 martie] 50 Susana Garrido Azevedo, João Ferreira, João Leitão, The role of logistics Information and communication technologies in promoting competitive advantages of the firm, MPRA Paper No.1359 (2007), p.7p.1 51 He Xiaolan, Empirical Study on the Influence between Logistics Information Capabilities and Supply Chain Performance, Advance Journal of Food Science and Technology 5(9), 2013, p David J. Closs, How Can Supply Chain Information Technology Enhance Competitiveness?, The Official Magazine of The Logistics Institute, Volume 13, Issue 4, 2007, p Lai et al. (2005) apud Susana Garrido Azevedo et alt. op.cit., p.9 54 Fang Wu, Sengun Yeniyurt, Daekwan Kim, S. Tamer Cavusgil, The impact of information technology on supply chain capabilities and firm performance: A resource-based view, Industrial Marketing Management, Vol. 35, Issue 4, May 2006, p Eric K. Clemons, Michael C. Row, Sustaining IT Advantage: The Role of Structural Differences, MIS Quarterly, Vol. 15, No. 3, (1991), p Gong Feng-mei, MA Shi-hua, Tan Yong, op. cit., p Susana Garrido Azevedo et alt., op.cit., p.8 58 Bardi et al., 1994 apud Anil Gurung, A Survey of Information Technologies in Logistics Management, p Anil Gurung, A Survey of Information Technologies in Logistics Management, p ~ 20 ~

3 Tehnlogii informatice utilizate în logistică Tehnologii utilizate la nivel operațional Sisteme informatice integrate Platforme adoptate de companiile partenere Tehnologii de comunicare a datelor Aplicații destinate managementului lanțului de aprovizionare Fig.1. Clasificarea tehnologiilor informatice utilizate în logisticăă Primei categorii îi pot fi atribuite: barcoding-ul, identificarea prin frecvenţă radio (RFID Radio Frequency Identification), scanarea optică, recunoaşterea vocii şi robotizarea (Dawe, 1994), utilizate cu succes în logistică. 60 În plus, pentru fiecare operaţie (comandă, pregătirea comenzilor, livrare, transport, manipulare, depozitare), ca şi pentru funcţiunile întreprinderii (producţie, logistică, mentenanţă), au fost create aplicaţii specifice. S-au dezvoltatt astfel: aplicaţie de gestionare a serviciului de transport TMS (Transport Management System), aplicaţie de gestionare a spaţiilor de depozitare WMS (Warehouse Management System), aplicaţie de gestionare a stocurilor MRO (Maintenance, Repair and Overall) 61, aplicaţie pentru gestionarea relaţilor cu clienţii CRM (Customer Relationship Management), automatizarea forţei de vânzări (SFA - Sales Force Automation). În centrul instrumentelor software care integrează toate informaţiile dintr-o organizaţie într-o platformă unicăă se află sistemul ERP (Enterprise Resource Planning). Acest sistem complex este compus dintr-o serie de module care sunt destinate diverselor departamente precum producţie, financiar-contabil, achiziţii, vânzări etc., iar datelee operate o singură dată devin accesibile oricărui modul îi sunt necesare. aplicaţie de gestionare a resurselor umane ERM (Employee Relationship Managemen), aplicaţie de gestionare a producţiei MES (Manufacturing Execution System), aplicaţie de gestionare a fluxurilor logistice LES (Logistic Execution System) ), aplicaţie de gestionare a proceselor din cadrul companiei BPMS (Business Process Management System), aplicaţie de calcul al resurselor necesare MRP (Manufacturing Resources Planning), aplicaţie de suport în luarea deciziilor EIS (Executive Information System), aplicaţie de gestionare electronică a fişierelor EFMS (Electronicc File Management System) 62. Dintre tehnologiile de comunicare a datelor se face apel la schimbul electronic de date (EDI electronicc data interchange), faxul, Internetul, valoarea adăugată de reţea (VAN Value Added Network) 63, punctul de sistemee de vânzare (EPOS the electronicc point of sales systems), sistemul electronic de comandă (EOS electronicc ordering system), sistemul logistic de informare (the logistics informationn system) şi portalurile informatice ale întreprinderii (the enterprise information portals) 64. La nivel de Supply Chain, mulţi producătorii de soft-uri logistice oferă soluţii de planificare a lanţului de aprovizionare, care se bazează pe sisteme ERP, pentru a executarea sarcinilor planificate. Totuşi, aşaa cum Supply Chain Management îşi propune săă integreze toate procesele cheie ale afacerii de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare 65, unele dintre aceste procese nu pot fi susţinute de un ERP. Acest gen de softuri se dovedeşte a fi de obicei insuficient pentru a reprezenta procesele interorganizaţionale ce se stabilesc între partenerii implicaţi în lanţull 60 Susana Garrido Azevedo et alt., op.cit., p ibidem 63 Power and Sohal, 2002 apud Susana Garrido Azevedo et alt., op.cit., p.8 64 Susana Garrido Azevedo et alt., op.cit., p.8 65 Oliver & Webber, 1982; Cooper et al., 1997; Handfield & Nicols, 1999; Helms et al., 2000; Knolmayer et al., 2002 apud Peter Buxmann, Anette von Ahsen, Luis Martín Díaz, Kristina Wolf, Usage and evaluation of Supply Chain Management Software results of an empirical study in the European automotive industry, p.297 Editura ACADEMICAA BRÂNCUŞI Târgu Jiu, ISSN , ISSN-L ~ 21 ~

4 de aprovizionare, întrucât ERP-urile asigură funcţiuni orientate în primul rând către gestiunea operaţiunilor interne ale firmei, în timp ce sistemele de administrare ale lanţului de aprovizionare au în vizor ambele aspecte ale proceselor care au loc: atât intra-, cât şi interorganizaţionale. 66 Acest fapt reprezintă însă o oportunitate pentru furnizorii de software 67, precum i2 Technologies, Oracle, SAP, John Galt Solutions, JDA Software, Manhattan Associates, Infor etc., de a dezvolta noi aplicaţii destinate managementului lanţului de aprovizionare. La acest nivel, în opinia lui Frazelle 68, componentele de bază ale sistemelor informaţionale logistice pot fi considerate următoarele: sistemul de răspuns pentru clienţi (Customer response system (CRS), sistemul de management al stocurilor (Inventory management system IMS), sistemul de gestionare a canalului de aprovizionare (Supply management system SMS), sistemul de executare a activităţilor logistice (Logistics execution system LES), la care se mai pot adăuga sistemul de planificare a răspunsului către client (Customer response planning system (CRPS), sistemul de planificare a aprovizionării (Inventory planning system IPS), sistemul de planificare a aprovizionării (Supply planning system SPS), sistemul de planificare a operaţiunilor logistice (Logistics planning system LPS), reprezentând partea tehnologiilor de planificare, în timp ce primele fac parte din categoria celor de execuţie. Pe lângă aceste tehnologii mai menţionăm: aplicaţia de gestionare a terminalelor şi parcurilor logistice YMS (Yard Management System), planificare, prognoză şi reaprovizionare colectivă (CPFR (Collaborative Planning, Forecasting and Replenishment). Integrarea poate fi realizată de asemenea până la nivelul pieţelor şi corporaţiilor electronice prin aplicaţii de ultimă generaţie: Enterprise Application Integration, Enterprise Service Bus, Business Process Management, Business Process Integration, Enterprise Nervous System. 4. Tendinţe privind informatizarea logisticii la nivel internaţional Există încă mult loc pentru îmbunătăţiri, deoarece multe companii consideră că furnizorii şi clienţii lor nu sunt pregătiţi pentru activităţile economice electronice. Iar studii recente au dezvăluit faptul că adoptarea lentă a standardelor TIC în activităţile economice electronice conduce la probleme de interoperabilitate, 69 ceea ce face mai dificilă administrarea activităţilor dintre partenerii laţului de aprovizionare. Dar întrucât relaţiile sunt esenţiale pentru toate întreprinderile, în special pentru afacerile care implică un nivel ridicat de angajament şi de integritate, reprezentând un factor determinant pentru succesul companiilor 70, unele dintre ele recurg la ajutorul consultanţilor pentru a le intermedia anumite operaţii sau chiar îşi externalizează o parte din activitate. Acest lucru a devenit posibil după ce managerii executivi ai mai multor firme şi-au dat seama că nu mai este absolut necesar să se menţină un control intern total asupra tuturor fazelor operaţionale 71. Rolul intermediarilor (3PL, 4PL) va fi ce în ce mai mare; ei au început deja să ia parte în mod activ în activitatea de a sprijini firmele să îşi selecteze operatorii de servicii logistice (2PL,3PL), să îşi alinieze procesele cu strategia de la nivelul întregului lanţ de aprovizionare, să îşi gestioneze resursele, tehnologia şi procesele din lanţul de aprovizionare. 72 Intermediarii dedică o importanţă crescândă tehnologiilor informaţionale în managementul afacerilor şi astfel tehnologiile devine rapid unul dintre principalii factori de schimbare, care prezintă noi provocări strategice faţă de furnizorii de servicii logistice. 73 Evoluţiile recente din industrie au crescut decalajul tehnologic dintre 3PL mari şi mici. Acest lucru este uşor identificabil mai ales pentru acele pieţe populate de un număr mare de 3PL de mici dimensiuni. 74 Aceleaşi lucruri sunt caracteristice şi pentru industria logistică din România, unde implementarea tehnologilor informaţionale în sectorul transporturilor şi al logisticii înregistrează un decalaj digital de mari proporţii faţă de celelalte ţările europene. Utilizarea TIC este disproporţionat repartizată şi între companiile mari şi cele mici: în timp ce companiile mai mari folosesc sisteme sofisticate pentru a-şi administra operaţiunile, firmele mai mici folosesc instrumente de comunicare mai tradiţionale. 75 Pe lângă faptul că criza financiară a afectat multe companii locale şi a generat foarte multă reticenţă în investiţii, inclusiv cele critice, cum ar fi uneltele IT de management, control şi planificare, himera fondurilor 66 Peter Buxmann et alt., op. cit. p ibidem, p Edward Frazelle, Supply Chain Strategy. The Logistics of Supply Chain Management, by The McGraw-Hill Companies, 2002, p Şoim Horaţiu, Rolul şi utlizarea TIC în activitatea întreprinderilor. [online] 70 Cheng et alt., (2008) apud Hasnida Zakaria, Suhaiza Zailani, Yudi Fernando, Moderating Role of Logistics Information Technologyon the Logistics Relationships and Logistics Service Quality, Operations and supply chain management, Vol. 3, No.3, September 2010, p Susana Garrido Azevedo et alt., op.cit., p.9 72 Anil Gurung, A Survey of Information Technologies in Logistics Management, p Evangelista, P., Sweeney, E., Techonology Usage in the Supply Chain: the Case of Small 3PLs. International Journal of Logistics Management, Vol. 17, No. 1, p Idem, p Şoim Horaţiu, op.cit. ~ 22 ~

5 europene a creat o aşteptare toxicăă a unor «ajutoare» sperate pentru implementarea de soluţii IT, în special în companiii mici şi medii. Astfel, presiunea pe costuri şi accentul mutat aproape exclusiv pe bugetul unei implementării au împiedicat o evoluţie pozitivă a maturităţii consumatorului local de soluţii informatice. 76 Se pare că faxul şi schimbul electronic de date (EDI) sunt cele mai utilizate 77 tehnologii în acest domeniu, la care au acces inclusiv firmele mici. Principalul avantaj ale Internetului este capacitateaa de a lega o activitate cu altele şi a face datele disponibile în timp real, atâtt în interiorul firmei, cât şi în exterior. 78 Costuri resurse insuficiente în comparație cu bugetul implementării criza financiară himera fondurilor europene costurile suplimentare determinate de nevoia de instruire a personalului și familiarizare cu noile tehnologii Management și resurse umane informarea insuficientă și incompletă față de TIC existente lipsa cunoștințelor vizavi de utilitatea tehnologiilor și efectele pozitive ale implementării lipsa de expertizăă și asistență tehnică pentru punerea în aplicare a TIC cultura organizațională rezistentă la schimbare Soluții alternative Consultanță Externalizare Intermediari care furnizează servicii logistice Fig. 2. Cauzele informatizării reduse a logisticii din România Dincolo de informarea insuficientă şi incompletă faţă de posibilităţile existente în materie de TIC, de lipsa cunoştinţelor vizavi de utilitatea lor şi a conştientizării efectelor pozitive pe care le generează, implementarea noilor tehnologii presupune şi un proces dificil din perspectiva cerinţelor pe care le înaintează. Adoptarea unor tehnologiii informaţionale este asociată de obicei cu o mare investiţie, iar firmele pot dispune de resurse insuficiente pentru a suporta o astfel de investiţie. 79 Alţi factori care fac dificilă implementarea TIC se referă la lipsa de expertiză şi asistenţă tehnică pentru punerea în aplicare a TIC 80, costurile suplimentare determinatee de nevoia de instruire a personalului şii familiarizare cu noile tehnologii, cultura organizaţională rezistentă la schimbare etc. Fiecare firmă va lua în calcul atât acestee costuri, cât şi beneficiilee de pe care le poate susţine decizia de implementare a TIC. Concluzii şi planuri de viitor Odată cu creşterea instabilităţii, a incertitudinii mediului economic, a rapidităţii cu care se produc schimbările şi a cerinţelor consumatorilor faţă de nivelul calitativ al serviciilor ce îi sunt furnizate odată cu bunurile pe care le procură au intervenit schimbări majore în modul de operare al economiei actuale. Satisfacerea acestor cerinţe estee greu de conceput în afara unui management al lanţului de aprovizionare. Tabel 1 Beneficiile implementării TIC în managementul logisticii Automatizarea operaţiilor de rutină Îmbunătăţiri în utilizarea mijloacelor de transport şi/ sau de depozitare Mai puţină expertiză necesară pentru unele decizii Eliminarea dublării eforturilorr în desfăşurarea diverselor activităţi logistice pentru firmele client Identificarea mai rapidă a problemelor şi oportunităţilor Îmbunătăţirea productivităţii şi competitivităţiii (Huber, 1990) Mai puţin dependenţa de experţi pentru a oferi sprijin pentru Reacţie rapidă şii accesul la informaţii (în timp util, exacte) top manageri 76 Eugen Schwab-Chesaru, Piaţa ERP locală în evoluţie, oportunităţi de creştere, surse de finanţare, modele de livrare, intervievat de Radu Ghiţulescu, Revista Market Watch, februarie-martie 2014, [online] disponibil pe: /articol/12839/piata_erp_locala_in_2014_- _evolutie_oportunitati_de_crestere_surse_de_finantare_modele_de_livrare/ [accesat la 27 martie] 77 Dawe, (1994) apud Susana Garrido Azevedo, op. cit., p.8 78 Susana Garrido Azevedo, op.cit., p.5 79 Idem, p Yeung et al apud Susana Garrido Azevedo, op.cit., p. 10 Editura ACADEMICAA BRÂNCUŞI Târgu Jiu, ISSN , ISSN-L ~ 23 ~

6 Luarea deciziilor de către angajaţii din poziţii nonmanageriale Inteligenţa organizaţională, care este actualizată, mai completă, mai exactă, şi mai disponibilă (Huber, 1990) Suport electronic pentru decizii complexe 81 Reducerea erorilor în procesul de introducere a datelor Îmbunătăţirea serviciului către client O monitorizare mai eficientă a stocurilor O mai bună coordonare organizaţională Strategii logistice inovatoare (de monitorizare eficientă a externalizări, parteneriate strategice etc.) Colectarea şi prelucrarea mai rapidă de date de comunicare mai rapidă 82 Creşterea fiabilităţii lanţului de aprovizionare Răspuns mai rapid a lanţului de aprovizionare în deservirea clienţilor Creşterea flexibilităţii lanţului de aprovizionare faţă de schimbările de pe piaţă 83 Activităţile logistice joacă un rol major în procesul de asigurare a eficienţei lanţului. Iar în acest context tehnologiile informaţionale şi de comunicare reprezintă un factor cheie care va permite coordonarea între întreprinderile partenere; TIC sunt esenţiale pentru furnizarea unor servicii logistice de cea mai bună calitate. Firmele implicate în dezvoltarea unui lanţ de aprovizionare partajează informaţii în timp real pentru a urmări evoluţia cererii, pentru a diminua stocurile, pentru a planifica mai eficient activităţile, capacităţile de transport şi depozitare, pentru a putea evolua în mod constant. Firmele care nu şi-au dezvoltat propriul sistem informatic corespunzător, vor fi puse în situaţia de a apela la serviciile unor intermediari de servicii logistice, care să le faciliteze inter-relaţionarea cu alţi operatori ai lanţului de aprovizionare. Din analiza cost beneficiu fiecare va face alegerea potrivită în dependenţă de propria situaţie şi viziunea strategică pe care o are, dar firmele trebuie să fie conştiente de faptul că noile tendinţe vor influenţa indubitabil cerinţele faţă de modul în care îşi desfăşoară activitatea şi accesul la piaţa pe care o vizează. Acest articol doreşte să furnizeze o mai bună înţelegere a relaţiei dintre informatizarea logisticii şi sporirea performanţelor firmei. Pentru atingerea acestui obiectiv ne propunem aprofundarea subiectului tratat şi identificarea gradului de informatizare, tehnologiilor utilizate cu precădere de către firmele din România, impactul pe care l-a produs implementarea lor la nivelul organizaţiilor. În acest scop vom aplica chestionarul prezentat în anexă şi a unor interviuri cu reprezentanţii firmelor cu un grad mai mare de utilizare a TIC, pentru analiza relaţiei cost-beneficiu. Bibliografie: [1]. Anil Gurung, A Survey of Information Technologies in Logistics Management, swdsi ( p [2]. Carol C. Bienstocka, Marla B. Royne, Dan Sherrell, Thomas F. Stafford, An expanded model of logistics service quality: Incorporating logistics information technology, Int. J. Production Economics, 113 (2008), p [3]. Charkaoui Acharkaoui, Définition de la Logistique. [online] disponibil pe: < [accesat la 18 martie 2014] [4]. Council of Supply Chain Management Professionals, Supply Chain Management. [online] disponibil pe: < [accesat la 24 martie 2014]. [5]. Daniel Abdiu, Mikael Strandberg, Martin Stridsberg, The impact of a real-time IT-Logistics solution. Implementation effects and consequences, 2005, teză de master, 69p. [6]. David J. Closs, How Can Supply Chain Information Technology Enhance Competitiveness?, The Official Magazine of The Logistics Institute, Volume 13, Issue 4, 2007, p [7]. Edward Frazelle, Supply Chain Strategy. The Logistics of Supply Chain Management, by The McGraw-Hill Companies, 2002, 358p. [8]. Eric K. Clemons, Michael C. Row, Sustaining IT Advantage: The Role of Structural Differences, MIS Quarterly Vol. 15, No. 3, Special Issue: [Strategic Use of Information Systems] (Sep., 1991), p [9]. Evangelista, P., Sweeney, E., Techonology Usage in the Supply Chain: the Case of Small 3PLs. International Journal of Logistics Management, Vol. 17, No. 1, p , [10]. Fang Wu, Sengun Yeniyurt, Daekwan Kim, S. Tamer Cavusgil, The impact of information technology on supply chain capabilities and firm performance: A resource-based view, Industrial Marketing Management, Vol. 35, Issue 4, May 2006, p [11]. Garrido Azevedo, Susana, Ferreira, João, Leitão, João, The role of logistics Information and communication technologies in promoting competitive advantages of the firm, MPRA Paper No.1359 (2007), p Turban, McLean, Wetherbe, op. cit. 82 Susana Garrido Azevedo, op.cit. 83 Studiu de caz. Servicii în gestiunea lanţurilor de aprovizionare, [online] ~ 24 ~

7 [12]. Gong Feng-mei,MA Shi-hua, Tan Yong, Empirical Study on the Influence between Logistics Information Capabilities and Supply Chain Performance, Industrial Engineering and Management, 02 (2007), [13]. Hasnida Zakaria, Suhaiza Zailani, Yudi Fernando, Moderating Role of Logistics Information Technologyon the Logistics Relationships and Logistics Service Quality, Operations and supply chain management, Vol. 3, No. 3, September 2010, p [14]. He Xiaolan, Empirical Study on the Influence between Logistics Information Capabilities and Supply Chain Performance, Advance Journal of Food Science and Technology 5(9), 2013, p [15]. Heejin Lee, Edgar A. Whitley, Time and Information Technology: Temporal Impacts on Individuals, Organizations, and Society, The Information Society, 18, 2002, p , [16]. [17]. [18]. [19]. Introna, L.D., The impact of information technology on logistics, International Journal of Physical Distribution & Logistics Management, 21(5), (1991), p [20]. Peter Buxmann, Anette von Ahsen, Luis Martín Díaz, Kristina Wolf, Usage and evaluation of Supply Chain Management Software results of an empirical study in the European automotive industry, Information Systems Journal 14 (2004), p [21]. Philippe-Pierre Dornier, Michel Fender, La logistique globale et le supply chain management. Enjeux principes exemples, ediţia a2-a, Groupe Eyrolles, 2007, 440p. [22]. Pietro Evangelista, Edward Sweeney, Techonology Usage in the Supply Chain: the Case of Small 3PLs, International Journal of Logistics Management, Vol. 17, n.1, 2006, p [23]. Radu Ghiţulescu, Piaţa ERP locală în evoluţie, oportunităţi de creştere, surse de finanţare, modele de livrare, Revista Market Watch, februarie-martie 2014, [online] disponibil pe: _evolutie_oportunitati_de_crestere_surse_de_finantare_modele_de_livrare/ [accesat la 27 martie] [24]. Raja Marzyani Raja Mazlan; Kherun Nita Ali, Relationship between supply chain management and Outsourcing, [online] disponibil pe: [accesat la 27 martie]. [25]. Studiu de caz. Servicii în gestiunea lanţurilor de aprovizionare, Universitatea Politehnică di Bucureşti, (Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane ), [online] disponibil pe: [accesat la 24 martie]. [26]. Şoim Horaţiu, Rolul şi utilizarea TIC în activitatea întreprinderilor. (Promovarea culturii antreprenoriale şi formare antreprenorială în mediul de afaceri din judeţul Sălaj. Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane ) [online] disponibil pe: [accesat la 27 martie]. [27]. Turban, McLean, Wetherbe, Information Technology For Management, Chapter 16. Impacts of IT on Organizations, Individuals, and Society, disponibil pe: [accesat la 6 martie] [28]. Viswanath Venkatesh; Fred D. Davis, A Theoretical Extension of the Technology Acceptance Model: Four Longitudinal Field Studies, Management Science, Vol. 46, No. 2 (Feb., 2000), p ~ 25 ~

8 Anexe ~ 26 ~

9 ~ 27 ~